apostat

română

Etimologie

Din franceză apostat < latină apostata.

Pronunție

• AFI: /a.post'at/

Substantiv

Declinarea substantivului apostat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apostat	apostați
Articulat	apostatul	apostații
Genitiv-Dativ	apostatului	apostaților
Vocativ	apostatule	apostaților

1. persoană care a săvârșit o apostazie; (p.ext.) răzvrătit, rebel.

Cuvinte derivate

• apostată

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului apostat
	Singular	Plural
Masculin	apostat	apostați
Feminin	apostată	apostate
Neutru	apostat	apostate

1. care a săvârșit o apostazie; (p.ext.) răzvrătit, rebel.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ospătat

Referințe

• DEX '98 via DEX online