aprețui
Etimologie
Din latină appretiare, franceză apprécier (după prețui).
Pronunție
- AFI: /a.pre.ʦu'i/
Verb
| Conjugarea verbului aprețui | |
| Infinitiv | a aprețui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
aprețuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să aprețuiască |
| Participiu | aprețuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (înv.) a aprecia, a prețui (pentru calitățile sale).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online