(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche arbeide, arbeyd, arbede, arbeyte, arbeyt, arbete, ærbete, arbet, care provine din germană medie de jos arbet, arbeit, arvêd, arveid, din saxonă veche arvēd, arƀed, arvid, arvēdi, arƀēdi < proto-germanică *arbaidiz („serviciu, muncă, trudă”).

Înrudit cu daneză arbejde, faroeză arbeiði, germană Arbeit, neerlandeză arbeid și norvegiană arbeid. Confer dubletul arvode.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
arbete
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ arbete arbetet arbeten arbetena
Genitiv arbetes arbetets arbetens arbetenas
  1. lucru, muncă, serviciu
  2. (p.ext.) loc de muncă, serviciu
  3. (p.ext.) muncă, efort
  4. (arte) lucrare

Sinonime

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe