arcatură

română

Etimologie

Din franceză arcature.

Pronunție

• AFI: /ar.ka'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului arcatură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arcatură	arcaturi
Articulat	arcatura	arcaturile
Genitiv-Dativ	arcaturii	arcaturilor
Vocativ	arcatură	arcaturilor

1. element arhitectural alcătuit dintr-o serie de arcade (mici).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărătura

Referințe

• DEX '98 via DEX online