ascultătoare

română

Etimologie

Din ascultător.

Pronunție

• AFI: /as.kul.tə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ascultătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ascultătoare	ascultătoare
Articulat	ascultătoarea	ascultătoarele
Genitiv-Dativ	ascultătoarei	ascultătoarelor
Vocativ	ascultătoareo	ascultătoarelor

1. persoană care ascultă o povestire, un concert, o conferință etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online