asentiment

română

Etimologie

Din franceză assentiment.

Pronunție

• AFI: /a.sen.ti'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului asentiment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	asentiment	asentimente
Articulat	asentimentul	asentimentele
Genitiv-Dativ	asentimentului	asentimentelor
Vocativ	'	'

1. act prin care cineva aderă în mod voluntar la o opinie, la o poziție sau acceptă o propunere; învoire; consimțământ.

Traduceri

Traduceri