assessor
engleză
(English)
Variante
- (ieșit din uz) assessour
Etimologie
Din engleză medie, care provine din franceză veche assessour < latină assessor („asesor, ajutor al unui judecător”).
Pronunție
- AFI: /əˈsɛsər/
Substantiv
assessor, pl. assessors
- (ec.) evaluator
- (fin.) expert contabil
- (jur.) asesor, asesor popular
- (spec.) estimator
- (în Anglia, Universitatea Oxford) funcționar responsabil pentru bunăstarea studenților
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Referințe
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din latină assessor („asesor, ajutor al unui judecător”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului assessor | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | assessor | assessorn | assessorer | assessorerna |
| Genitiv | assessors | assessorns | assessorers | assessorernas |
- (jur.) asesor, asesor popular