română

Etimologie

Din auto- + mișcare.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.miʃ'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
automișcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ automișcare automișcări
Articulat automișcarea automișcările
Genitiv-Dativ automișcării automișcărilor
Vocativ automișcare automișcărilor
  1. mișcare, dezvoltare neîntreruptă a naturii și a societății, cauzată de contradicțiile interne.


Traduceri

Referințe