autoservire

română

Etimologie

Din auto- + servire.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.ser'vi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului autoservire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autoservire	autoserviri
Articulat	autoservirea	autoservirile
Genitiv-Dativ	autoservirii	autoservirilor
Vocativ	autoservire	autoservirilor

1. mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante, în care clientul se servește singur.

Cuvinte derivate

• autoservi

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online