bâiguitor

română

Etimologie

Din a (se) bâigui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /bɨj.gu.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului bâiguitor
	Singular	Plural
Masculin	bâiguitor	bâiguitori
Feminin	bâiguitoare	bâiguitoare
Neutru	bâiguitor	bâiguitoare

1. care bâiguie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online