bântuială

română

Etimologie

Din a bântui + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /bɨn.tuˈja.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului bântuială
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bântuială	bântuieli
Articulat	bântuiala	bântuielile
Genitiv-Dativ	bântuielii	bântuielilor
Vocativ	bântuială	bântuielilor

1. (pop.) supărare, necaz.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online