băliuță

română

Etimologie

Din balie + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /bə.li'u.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului băliuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	băliuță	băliuțe
Articulat	băliuța	băliuțele
Genitiv-Dativ	băliuței	băliuțelor
Vocativ	băliuță	băliuțelor

1. (reg.) diminutiv al lui balie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• albiuța
• băiatul

Referințe

• DEX '98 via DEX online