română

Etimologie

Din maghiară barát < dintr-o limbă slavă. Confer slovacă brat și rusă брат (brat).

Pronunție

  • AFI: /bəˈrat/


Substantiv


Declinarea substantivului
bărat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărat bărați
Articulat băratul bărații
Genitiv-Dativ băratului băraților
Vocativ băratule băraților
  1. (înv.) călugăr sau preot catolic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe