română

Etimologie

Din bărbat + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /bər.bə'ʦoj/


Substantiv


Declinarea substantivului
bărbățoi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărbățoi bărbățoi
Articulat bărbățoiul bărbățoii
Genitiv-Dativ bărbățoiului bărbățoilor
Vocativ bărbățoiule bărbățoilor
  1. (depr. sau glumeț) augmentativ al lui bărbat.
  2. femeie cu apucături de bărbat.


Traduceri

Anagrame

Referințe