română

Etimologie

Din franceză banatite. Confer nume propriu Banat.

Pronunție

  • AFI: /ba.na'tit/


Substantiv


Declinarea substantivului
banatit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ banatit invariabil
Articulat banatitul invariabil
Genitiv-Dativ banatitului invariabil
Vocativ banatitule invariabil
  1. rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție.


Traduceri

Anagrame

Referințe