bell ringer

engleză

(English)

Variante

• bellringer, bell-ringer

Etimologie

Din bell („clopot”) + ringer („persoană care sună”).

Pronunție

• AFI: /ˈbɛlˌɹɪŋə(ɹ)/

Cuvânt compus

bell ringer

1. clopotar
2. (peior.) comis-voiajor
3. (educ.) elev care are rolul de clopotar

Sinonime

• 1: bellist

Cuvinte apropiate

• bell

Vezi și

• campanologist

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary