benjamin

română

Etimologie

Din franceză benjamin.

Pronunție

• AFI: /ben.ʒa'min/

Substantiv

Declinarea substantivului benjamin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	benjamin	benjamini
Articulat	benjaminul	benjaminii
Genitiv-Dativ	benjaminului	benjaminilor
Vocativ	benjaminule	benjaminilor

1. (rar) cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online