(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche bespisa < germană medie de jos bespisen. Confer germană bespeisen.

Pronunție

  • AFI: /beˈspiːsa/


Verb


Conjugarea verbului
bespisa
Activ Pasiv
Infinitiv bespisa bespisas
Prezent bespisar bespisas
Perfect bespisade bespisades
Supin bespisat bespisats
Imperativ bespisa
Participiu
Prezent bespisande, bespisandes
Perfect bespisad
  1. a da de mâncare

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe