(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche betala, bitala, bittala < germană medie de jos betalen.

Înrudit cu daneză betale, norvegiană (bokmål) betale, norvegiană (nynorsk) betala, betale, neerlandeză betalen, frizonă occidentală betelje, germană bezahlen, germană de jos betahlen și engleză betall. Înlocuise termenul nativ gälda.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
betala
Activ Pasiv
Infinitiv betala betalas
Prezent betalar betalas
Perfect betalade betalades
Supin betalat betalats
Imperativ betala
Participiu
Prezent betalande, betalandes
Perfect betalad

betala

  1. a plăti
    Vi lovar att betala er så snart som möjligt.
  2. (fam.) a plăti, a suferi consecințele

betala sig

  1. (v.refl.) a merita, a face

Sinonime

betala

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Referințe