birău
Etimologie
Din maghiară bíró (Cihac, II, 482; Gáldi, Dict., 107), de unde provin și sârbocroată, slovenă birov.
Pronunție
- AFI: /biˈrəw/
Substantiv
| Declinarea substantivului birău | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | birău | birăi |
| Articulat | birăul | birăii |
| Genitiv-Dativ | birăului | birăilor |
| Vocativ | birăule | birăilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online