bison
Vezi și : Bison, bišon |
(English)
Etimologie
Din engleza medie bisontes, care provine din franceza veche bison < latină bisōn, bisōnt („bour”). Inevitabil din proto-germanică *wisundaz („bour, zimbru”).
Înrudit cu germana veche de sus wisunt (astăzi Wisent), engleza veche wesend, wusend și neerlandeza medie wēsent.
Pronunție
Substantiv
bison, pl. bison sau bisons
Sinonime
Cuvinte derivate
Anagrame
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină bison.
Pronunție
- AFI: /bi.zɔ̃/
Substantiv
bison m., bisons pl.
Cuvinte derivate
Paronime
Vezi și
Anagrame
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din gotică 𐍅𐌹𐍃𐌰𐌽𐌳𐍃 (wisands) sau din greacă antică βίσων (bísôn).
Pronunție
- AFI: /ˈbi.son/
Substantiv
Declinarea substantivului bison | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | bison | bisontēs |
Genitiv | bisontis | bisontum |
Dativ | bisontī | bisontibus |
Acuzativ | bisontem | bisontēs |
Ablativ | bisontē | bisontibus |
Vocativ | bison | bisontēs |
Sinonime
- (zool.) urus
Referințe
(тоҷикӣ)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
bison
- nurcă (mamifer)