bizuire
română
Etimologie
Din a (se) bizui.
Pronunție
- AFI: /bi.zu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului bizuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bizuire | bizuiri |
| Articulat | bizuirea | bizuirile |
| Genitiv-Dativ | bizuirii | bizuirilor |
| Vocativ | bizuire | bizuirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online