blanșir
română
Etimologie
Confer blanșiruire.
Pronunție
- AFI: /blan'ʃir/
Substantiv
| Declinarea substantivului blanșir | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | blanșir | blanșiruri |
| Articulat | blanșirul | blanșirurile |
| Genitiv-Dativ | blanșirului | blanșirurilor |
| Vocativ | blanșirule | blanșirurilor |
- rest nefolositor rezultat de la blanșiruire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online