bluziță

română

Etimologie

Din bluză + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /blu'zi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului bluziță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bluziță	bluzițe
Articulat	bluzița	bluzițele
Genitiv-Dativ	bluziței	bluzițelor
Vocativ	bluziță	bluzițelor

1. bluzuliță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bluzați

Referințe

• DEX '98 via DEX online