bluză
Etimologie
Din franceză blouse.
Pronunție
- AFI: /'blu.zə/
Substantiv
Declinarea substantivului bluză | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bluză | bluze |
Articulat | bluza | bluzele |
Genitiv-Dativ | bluzei | bluzelor |
Vocativ | ' | ' |
- obiect de îmbrăcăminte (mai ales femeiască) care acoperă corpul până la brâu.
- Bluză de mătase.
- haină de protecție purtată de anumite categorii de muncitori în timpul lucrului.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
îmbrăcăminte ca o cămașă bărbătească
|
|