română

Etimologie

Din boabă + sufixul -iță. Confer sârbocroată bobica.

Pronunție

  • AFI: /bo'bi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bobiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bobiță bobițe
Articulat bobița bobițele
Genitiv-Dativ bobiței bobițelor
Vocativ bobiță bobițelor
  1. diminutiv al lui boabă.
  2. cerculeț imprimat sau desenat.


Traduceri

Anagrame

Referințe