bobot
română
Variante
Etimologie
Creație expresivă, confer slavă (veche) bobotŭ („zgomot”), bobotati („a face zgomot”), neogreacă βωβός(vovós, „tont”), spaniolă bobo.
Confer și bulgară бобот (bobot), sârbocroată бобот/bobot.
Pronunție
- AFI: /boˈbot/
Substantiv
| Declinarea substantivului bobot | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bobot | bobote |
| Articulat | bobotul | bobotele |
| Genitiv-Dativ | bobotului | bobotelor |
| Vocativ | bobotule | bobotelor |
- (înv. și reg.; precedat de „în”, „din”) întâmplare.
- (reg.) acces (de furie, de mânie).
Cuvinte derivate
Expresii
- A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online