bocitoare
română
Etimologie
Din bocitor.
Pronunție
- AFI: /bo.ʧi'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului bocitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bocitoare | bocitoare |
| Articulat | bocitoarea | bocitoarele |
| Genitiv-Dativ | bocitoarei | bocitoarelor |
| Vocativ | bocitoareo | bocitoarelor |
- femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online