(français)

Etimologie

Din franceza veche bourjon, care provine din forma burjon < latină populară burrionem < burrio < burra.

Pronunție

  • AFI: /buʁ.ʒɔ̃/


Substantiv

bourgeon m., bourgeons pl.

  1. mugur, boboc
    Un arbre qui pousse quantité de bourgeons.
  2. (fig.) coș, bubă
    Avoir le visage tout couvert de bourgeons.

Cuvinte derivate

Referințe