română

Etimologie

Din bragă + sufixul -agiu.

Pronunție

  • AFI: /bra.ga'ʤiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
bragagiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bragagiu bragagii
Articulat bragagiul bragagiii
Genitiv-Dativ bragagiului bragagiilor
Vocativ bragagiule bragagiilor
  1. persoană care face sau vinde bragă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe