brancardieră
română
Etimologie
Din brancardier.
Pronunție
- AFI: /bran.kar.di'e.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului brancardieră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | brancardieră | brancardiere |
| Articulat | brancardiera | brancardierele |
| Genitiv-Dativ | brancardierei | brancardierelor |
| Vocativ | brancardiero | brancardierelor |
- persoană care poartă brancarda; ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarda, pe câmpul de luptă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online