Variante de scriere Vezi și : poartã
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
poartă
Alba Iulia, poartă a Castrului Roman

Etimologie

Din latină porta.

Pronunție

  • AFI: /ˈpo̯ar.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
poartă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poartă porți
Articulat poarta porțile
Genitiv-Dativ porții porților
Vocativ poartă porților
  1. deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. în care s-au prins cu balamale tăblii de lemn, de fier etc. pentru a permite accesul din interior în exterior și invers; deschizătura împreună cu tăblița, cu balamalele etc.; tăblia care închide deschizătura.
  2. intrare într-o cetate sau într-un oraș.
  3. regiune periferică din jurul unui oraș, al unui ținut, al unei țări; margine, hotar.
  4. (fig.) cale de acces; posibilitate de a realiza ceva, mijloc.
  5. ușă la intrarea principală a unei clădiri; (p.ext.) casă, gospodărie.
  6. arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine.
  7. cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr-o bară orizontală (de care se prinde o plasă), instalat pe terenurile de sport, în care se urmărește introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive (fotbal, handbal, hochei etc.).
  8. vale îngustă prin care o apă își deschide trecerea între două șiruri de munți; pas, trecătoare, defileu.
  9. loc îngust între pereții de stâncă ai vârfurilor de munte, prin care se trece pe alt versant.
  10. (înv.; în epoca suzeranității turcești asupra țărilor române) reședința, curtea sultanului sau a unui pașă; (p.ext.) imperiul Otoman.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A bate la toate porțile (sau la porțile cuiva) = a se adresa tuturor, solicitând sprijin, ajutor într-o împrejurare grea
  • Poartă de scăpare = mijloc de a ieși dintr-o situație dificilă
  • A sta (sau a rămâne, a se uita) ca vițelul la poarta nouă = a sta (sau a rămâne, a se uita) uimit, nedumerit, dezorientat (în fața unei situații noi și neașteptate, căreia nu-i poți face față)
  • Din poartă în poartă = din casă în casă, dintr-un loc într-altul


Traduceri

Etimologie

Din purta.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru purta.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru purta.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru purta.

Anagrame

Referințe