bruits

engleză

(English)

Etimologie

Din bruit.

Pronunție

• (Anglia) AFI: /bɹuːts/
• (SUA) AFI: /bɹuts/

Substantiv

1. forma de plural pentru bruit.

Etimologie

Din (to) bruit.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent simplu indicativ pentru bruit.

---

franceză

(français)

Etimologie

Din bruit.

Pronunție

• AFI: /bʁɥi/

Substantiv

1. forma de plural pentru bruit.

Omofone

• bruit