bubuliță

română

Etimologie

Din bubă + sufixul -uliță.

Pronunție

• AFI: /bu.bu'li.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului bubuliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bubuliță	bubulițe
Articulat	bubulița	bubulițele
Genitiv-Dativ	bubuliței	bubulițelor
Vocativ	bubuliță	bubulițelor

1. diminutiv al lui bubă; bubiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online