buciumare

română

Etimologie

Din a buciuma.

Pronunție

• AFI: /bu.ʧjuˈma.re/

Substantiv

Declinarea substantivului buciumare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buciumare	buciumări
Articulat	buciumarea	buciumările
Genitiv-Dativ	buciumării	buciumărilor
Vocativ	buciumare	buciumărilor

1. acțiunea de a buciuma și rezultatele ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online