căpăcel

română

Etimologie

Din capac + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /kə.pə'ʧel/

Substantiv

Declinarea substantivului căpăcel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	căpăcel	căpăcele
Articulat	căpăcelul	căpăcelele
Genitiv-Dativ	căpăcelului	căpăcelelor
Vocativ	căpăcelule	căpăcelelor

1. diminutiv al lui capac.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calpace

Referințe

• DEX '98 via DEX online