căscăund

română

Etimologie

Din latină *cascabundus.

Pronunție

• AFI: /kəs.kəˈund/

Substantiv

Declinarea substantivului căscăund
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	căscăund	căscăunzi
Articulat	căscăundul	căscăunzii
Genitiv-Dativ	căscăundului	căscăunzilor
Vocativ	căscăundule	căscăunzilor

1. (pop.) gură-cască, nătăfleț, zăpăcit.

Cuvinte derivate

• căscăundă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online