română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /kəˈu.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
căulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căulă căule
Articulat căula căulele
Genitiv-Dativ căulei căulelor
Vocativ căulă căulelor
  1. (reg.) plută mică, întrebuințată ca pod umblător.


Traduceri

Anagrame

Referințe