plută
Etimologie
Din bulgară плута (pluta).
Pronunție
- AFI: /ˈplu.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului plută | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plută | plute |
| Articulat | pluta | plutele |
| Genitiv-Dativ | plutei | plutelor |
| Vocativ | plută | plutelor |
- ambarcație ușoară, plutitoare, uneori prevăzută cu flotoare, construită din trunchiuri de copac prinse împreună și destinată transportului trunchiurilor pe ape curgătoare.
- platformă de lemn plutitoare, folosită pentru salvare pe apă.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A face pluta = a înota plutind orizontal (pe spate)
- (rar) A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din sârbocroată plut.
Substantiv
| Declinarea substantivului plută | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plută | plute |
| Articulat | pluta | plutele |
| Genitiv-Dativ | plutei | plutelor |
| Vocativ | plută | plutelor |
- specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dând coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă; plutaș (Populus pyramidalis).
- material gros, neted, poros, impermeabil, elastic și mai ușor decât apa, obținut din stratul exterior al scoarței unor specii de stejar și folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, în construcția avioanelor etc., suber.
- (rar) dop fabricat din plută.
- bucată de lemn sau de alt material ușor care se leagă de sfoara undiței pentru a o face să plutească la suprafața apei.
- bucățică de lemn ușor în care se înfige fitilul candelei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online