cabulă
română
Etimologie
Din turcă kabul.
Pronunție
- AFI: /ka'bu.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cabulă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cabulă | cabule |
| Articulat | cabula | cabulele |
| Genitiv-Dativ | cabulei | cabulelor |
| Vocativ | cabulă | cabulelor |
- (rar) superstiție de jucător (de cărți).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online