română

Etimologie

Din turcă kayikçi.

Pronunție

  • AFI: /ka.ik'ʧiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
caicciu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ caicciu caiccii
Articulat caicciul caicciii
Genitiv-Dativ caicciului caicciilor
Vocativ caicciule caicciilor
  1. conducător de caic.


Traduceri

Referințe