camătă

română

Etimologie

Din neogreacă ϰάματος (kámatos), poate prin slavă (veche) kamata.

Pronunție

• AFI: /'ka.mə.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului camătă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	camătă	camete
Articulat	camăta	cametele
Genitiv-Dativ	cametei	cametelor
Vocativ	camătă	cametelor

1. dobândă (excesivă) pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut.

Cuvinte derivate

• cămătar

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acățam
• atacam

Referințe

• DEX '98 via DEX online