Etimologie

Din franceză attaquer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
ataca
Infinitiv a ataca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
atac
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să atace
Participiu atacat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (mil.) a începe sau a duce un atac.
  2. a comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc.
  3. (v.intranz.) a avea sau a lua inițiativa într-un joc sportiv.
  4. (v.tranz.) (fig.) a duce o campanie violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin.
  5. (v.tranz.) a cere justițieireexamineze o hotărâre care nu satisface una dintre părți.
  6. (v.tranz.) a vătăma; a roade; a arde; a distruge.
  7. (v.refl.) (pop.) a se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară.
  8. (v.refl.) (arg.) a se enerva, a se irita, a se înfuria.
  9. (v.tranz.) (fig.) a începestudieze o problemă.
  10. (v.tranz.) a începe executarea unei bucăți muzicale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe