canin
Etimologie
Din franceză canin, canine < latină caninus.
Pronunție
- AFI: /ka'nin/
Adjectiv
Declinarea adjectivului canin | ||
Singular | Plural | |
Masculin | canin | canini |
Feminin | canină | canine |
Neutru | canin | canine |
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului canin | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | canin | canini |
Articulat | caninul | caninii |
Genitiv-Dativ | caninului | caninilor |
Vocativ | caninule | caninilor |
- fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și premolari, foarte dezvoltați la animalele carnasiere.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online