animal
Vezi și : Animal, animâl |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
Etimologie
Din franceză animal < latină animalis.
Pronunție
- AFI: /a.niˈmal/
Adjectiv
Declinarea adjectivului animal | ||
Singular | Plural | |
Masculin | animal | animali |
Feminin | animală | animale |
Neutru | animal | animale |
Substantiv
Declinarea substantivului animal | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | animal | animale |
Articulat | animalul | animalele |
Genitiv-Dativ | animalului | animalelor |
Vocativ | animalule | animalelor |
- ființă organizată, uni- sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; p. restr. vietate, jivină, dobitoc.
- Animalele pădurii.
- om brutal, grosolan, josnic, care se poartă ca un animal.
Sinonime
- 1: creatură, dobitoc, făptură, ființă, lighioană, necuvântător, vietate, viețuitoare, (înv.) dihanie, săzdanie, (fig.) suflare, (înv. fig.) zidire, ziditură
Cuvinte derivate
Traduceri
|
|
Referințe
(català)
Etimologie
Din latină animalis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
animal m., animals pl.
(English)
Etimologie
Din latină animal < animalis. Din anima ("suflet").
Pronunție
- AFI: /ˈænəməl/
Substantiv
animal, pl. animals
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Adjectiv
animal (incomparabil)
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină animal („animal, ființă”). Confer dubletele învechite aumaille și varianta sa armaille care sunt moștenite din latină animālia.
Înrudit cu catalană animal, italiană animale, occitană animal, portugheză animal, almalho, alimanha, alimária, română animal și spaniolă animal, alimaña, almaje.
Pronunție
Substantiv
animal m., animaux pl.
Sinonime
- 1: (zool.) métazoaire, organisme du règne animal, (fam.) bête
- 2: créature, être vivant
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Omofone
Adjectiv
Declinarea adjectivului animal | ||
Singular | Plural | |
Masculin | animal | animaux |
Feminin | animale | animales |
- (zool.) animal, animalic
- Il y a une multitude d'espèces animales dans un marais.
- (fig.) bestial, sălbatic, crunt
- Cet homme là a une attitude animale.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Referințe
Etimologie
Din latină animalis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
animal
(Latina)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /'a.ni.mal/
Substantiv
Declinarea substantivului animal | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ | animal | animālia |
Genitiv | animālis | animālium |
Dativ | animālī | animālibus |
Acuzativ | animal | animālia |
Ablativ | animālī | animālibus |
Vocativ | animal | animālia |
Sinonime
Cuvinte apropiate
Referințe
(occitan)
Etimologie
Din latină animalis.
Pronunție
- AFI: /a.ni.mal/
Substantiv
animal m., animals pl.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Adjectiv
Declinarea adjectivului animal | ||
Singular | Plural | |
Masculin | animal | animals |
Feminin | animala | animalas |
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Referințe
Etimologie
Din latină animalis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
animal m., animais pl.
Adjectiv
Declinarea adjectivului animal | ||
Singular | Plural | |
Masculin | animal | animais |
Feminin | animala | animais |
(español)
Etimologie
Din latină animalis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
animal m., animales pl.
Adjectiv
Declinarea adjectivului animal | ||
Singular | Plural | |
Masculin | animal | animales |
Feminin | animal | animales |