canonieră
română
Etimologie
Din franceză canonnière.
Pronunție
- AFI: /ka.no.ni'e.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului canonieră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | canonieră | canoniere |
| Articulat | canoniera | canonierele |
| Genitiv-Dativ | canonierei | canonierelor |
| Vocativ | canonieră | canonierelor |
- navă mică de război, folosită la patrulare, escortare, servicii de pază etc. a coastelor și a fluviilor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online