carmine

Vezi și : Carmine, carminé

română

Etimologie

Din carmin.

Pronunție

• AFI: /karˈmi.ne/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru carmin.

---

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză carmin, care provine din latină medie carminium < arabă قرمز (qirmiz, "roșu aprins").

Provine din limba sanscrită कृमिज (kṛmija, "produs de viermi") < कृमि (kṛ́mi, "vierme").

Pronunție

• AFI: /ˈkɑrm(a)ɪn/

Substantiv

carmine, pl. carmines

1. carmin, cârmâz, coșenilă
2. culoarea roșie-aprinsă, carmin

   culoarea carmin:

Sinonime

• 1: crimson, cochineal, C.I. 75470, E120

Adjectiv

carmine (necomparabil)

1. carmin, stacojiu, cârmâziu

Anagrame

• Crimean

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary