cascina

italiană

(italiano)

Etimologie

Poate din latină capsa („recipient”). Sensul de „curte țărănească” provine din dialectul lombard (vechi) cassina.

Pronunție

• AFI: /kaʃˈʃina/

Substantiv

cascina f., cascine pl.

1. (agr.) fermă (cu toate dependințele); curte (țărănească), bătătură

Sinonime

• (agr.) casolare, cascinale, casale

Cuvinte derivate

• cascinaio
• cascinale
• cascinotto

Vezi și

• casa

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario