Etimologie

Din ceaină (învechit „ceainărie” < rusă) + sufixul -ъриe (-ărie).

Pronunție

  • AFI: /ʧe̯aj.nəˈri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceainărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceainărie ceainării
Articulat ceainăria ceainăriile
Genitiv-Dativ ceainăriei ceainăriilor
Vocativ ceainărie ceainăriilor
  1. (înv.) local în care se servea ceai.


Traduceri

Referințe