cercar
română
Etimologie
Din franceză cercaire.
Pronunție
- AFI: /ʧer'kar/
Substantiv
| Declinarea substantivului cercar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cercar | cercari |
| Articulat | cercarul | cercarii |
| Genitiv-Dativ | cercarului | cercarilor |
| Vocativ | cercarule | cercarilor |
- larvă a gălbezii, care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde o dată cu hrana.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online